Lilly – voia să vină la noi

WIarna. Ora 18:00. Minus 6 grade. Frigul este pătrunzător… Trec prin curte spre camera centrală pentru a aprinde focul… și deodată MAAAAAAAAAAUU!!! MAAAAAAAAAAAUUUU!!!! O voce extrem de puternică și ascuțită… de pe stradă… Doamne, am călcat o pisică, m-am gândit… deschid ușa și văd în colțul de lângă perete o pisicuță de 250 de grame (am cântărit-o imediat), slăbănoagă, cu ochii purulenți, care mă privește speriată… Din fericire, nu era timidă, așa că am dus-o în sufragerie, i-am curățat ochii, i-am pus picături, am pus-o în cutia de carantină (cu toaletă, apă, mâncare, totul înăuntru), principalul era să fie la căldură… A devorat mâncarea, apoi s-a culcat într-un colț și a adormit… Timp de 4 luni a fost foarte timidă, dar a mâncat, a avut scaun normal, nu a prezentat alte probleme, s-a jucat cu ceilalți din secția pentru copii/familii, era doar extrem de nervoasă… dar când dormea, dormea profund… De aproximativ o lună, se dezgheță, vine chiar din proprie inițiativă să fie mângâiată și alintată. S-a dezvoltat bine. Mulțumesc… Top Mojo Pisicuțo, ești fericită? Cred că da… mai bine decât să îngheți în noaptea aceea. Pentru că asta s-ar fi întâmplat… sau mai bine zis, câinii sălbatici mănâncă cu plăcere astfel de pisicuțe fără apărare… Din păcate, a murit.